Un twit de acum cateva zile suna asa: “Am observat in ultima vreme ca persoanele care nu sunt in relatii sunt mai prietenoase, deschise. Cele ce sunt in relatii, au devenit mai agresive”.

Urma sa dezvolt viziunea mea subiectiva asupra situatiei, rezultata din interactiunea cu 4 fete ce au un comportament asemanator. Draftul articolului era aproape gata. Continea teorii asupra agresivitatii, neplacerii personale si insatisfactiei fata de alegerile facute.

Apoi l-am salvat si m-am gandit: Ce valoare aduc aceste cuvinte? Se poate invata ceva din ele? Fac bine cuiva?

Raspunsurile au fost urmatorele: Ies in fata aratand ca pot interpreta cateva notiuni de psihologie. Nu, nu se poate invata nimic. Nu, dar pot face rau.

Asa ca ceea ce am scris se transforma in urmatoarele:

Da, exista oameni rai. Da, suntem judecati pentru fiecare actiune. Da, este bine sa ne protejam. Dar cand suntem intre prieteni putem sa lasam scutul jos si sa ne simtim in largul nostru.

Prietenii sunt un refugiu. Da, ni se intampla de sute de ori sa fim inconjurati de zeci de oameni, dar totusi sa ne simtim singuri. Dar in acelasi timp scutul din jurul nostru ne mentine in solitudine.

Imagineaza-ti ca alaturi de tine sunt alti oameni ce se protejeaza, carora le este la fel de teama. Sunteti impreuna, dar singuri in acelasi timp.

Ai in minte petrecerea aceea cu foarte multi oameni unde insa nu te simteai in largul tau? Nu te lasa prada nesigurantei. Inchide ochii, trage aer in piept si sari. Ca sa mergi, trebuie sa pasesti.

Da-le o sansa celor din jur. Da-ti o sansa tie. Daca nu incerci nu ai sa castigi altceva decat siguranta solitudinii, insa poti sa ratezi mult mai mult.